Albertina Nicolescu

Adesea, expozițiile de artă clasică prezintă ceea ce publicul cunoaște și iubește deja, în loc să caute originalitatea, interpretări neașteptate. Dar nu este cazul aici. La mai bine de un deceniu de la expoziția Muzeului Metropolitan de Artă „Bernini. Modelling in Clay” (2012), recenta expoziție „Canova. Sketches in Clay”, organizată de National Gallery of Art din Washington și Art Institute of Chicago. Atât expoziția, cât și catalogul acesteia se concentrează pe statuetele de teracotă ale unui alt mare sculptor, Antonio Canova (1757-1822) din Veneția.

Multe dintre aceste figurine au fost expuse în cadrul unor expoziții în ultimele decenii, așa că nu sunt necunoscute pentru cercetătorii artei de la începutul secolului al XIX-lea. Dar, concentrându-se pe o selecție de patru duzini dintre aceste capodopere de format mic, curatorii C.D. Dickerson și Emerson Boyer, cu sprijinul științific al lui Anthony Siegel și Elise Nelson, sunt capabili să le prezinte într-o manieră mai atentă și mai coerentă decât în trecut.

Pagini: 1 2

Schița istorică este împărțită în capitole dedicate principalelor perioade, începând cu prima mențiune a orașului Oreshk în 1323, în legătură cu semnarea unui tratat de pace între Novgorod și Suedia, numit Pacea de la Orekhovets. Se povestește despre capturarea cetății în 1612 de către suedezi, despre revenirea acesteia sub stăpânire rusă în timpul Marelui Război al Nordului și despre redenumirea sa în Shlisselburg (tradus din germană ca „oraș- cheie”). Un capitol separat este dedicat prizonierilor din faimoasa închisoare de condamnați, în principal politici: Maria Alexeevna, sora lui Petru cel Mare, văduva acestuia, Eudoxia Lopukhina, țareviciul Ioan al VI-lea, decembriști, anarhiști, narodoloviști, dintre care mulți au fost executați acolo, cum ar fi Alexandru Ulianov, fratele viitorului lider al proletariatului mondial. Unul dintre capitole povestește despre apărarea fortăreței în timpul Marelui Război Patriotic: timp de 500 de zile, mica garnizoană nu a permis inamicului să închidă inelul de blocadă din acest loc.

Pagini: 1 2

Noua carte a jurnalistei și educatoarei Kejia Wu este o analiză amănunțită a pieței de artă din China. Autorul explorează originile acesteia, creșterea sa extraordinară din ultimii 30 de ani și relația sa dificilă cu politica oficială a statului. Editorialistă la Financial Times China și compilatoare a raportului din 2019 al târgului TEFAF privind piața de artă chineză, Kejia Wu este ideală pentru rolul de a spune această poveste.

Cartea este împărțită în trei capitole. Primul urmărește modul în care piața s-a ridicat ca pasărea Phoenix din cenușă după „Revoluția culturală”. Potrivit cercetătoarei, chiar și astăzi este un subiect sensibil, aproape tabu. „Cei mai mulți oameni nu vor să menționeze ce s-a întâmplat, darămite să retrăiască acea perioadă în detaliu. Lipsa de informații a făcut ca mass-media și istoricii de artă să scrie cu entuziasm despre ascensiunea miraculoasă a pieței chineze de artă, fără să analizeze cum a devenit posibilă o astfel de „poveste de basm”.

Pagini: 1 2

În Surreal Spaces: The Life and Art of Leonora Carrington, Joanna Muirhead subliniază legătura de familie cu eroina sa (Carrington a fost fiica mătușii sale). Normele de comportament ale Angliei edwardiene nu puteau să stăpânească dorința artistei de a-și crea propria lume.

Carrington s-a opus teoretizării operei sale, așa că, deși cartea citează mai mulți istorici de artă și critici literari, ea preferă răspunsurile în locul analizei. Acest lucru este un pic paradoxal, deoarece cercetătorii au fost cei care, pe parcursul a 40 de ani, au ajutat opera artistei să câștige un loc mult meritat în istorie.

Pagini: 1 2

Istoricul economic contemporan Per Hansen sugerează că conceptul de design danez a fost inventat cu o narațiune pur de marketing, susținută de ideea că acest design era „democratic, social și onest, creat dintr-un simț unic al moderației și al respectului pentru mediu și nevoile umane”. Studiul lui Hansen „Danish Modern Furniture, 1930-2016: the rise, decline and revival of a cultural market category” (2006) a fost o revelație pentru mulți și a adus o contribuție semnificativă la istoria designului. Poate că Taft ar fi putut să-i acorde lui Hansen ceva mai mult credit (cartea ei conține mai multe note de subsol care fac referire la scrierile acestuia), dar ea aprofundează rolul-cheie pe care piața americană l-a jucat în dezvoltarea ideii de design danez și în copierea acestuia.

Pagini: 1 2